Poluarea Aerului

imgSGB9PG.jpg


Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.
Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.
In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.Poluarea aerului se produce prin:

1.Activitatea omului
Agicultura
-ierbicide
-insecticide
Transporturi
-gaze toxice de esapament
-pulbere de plumb
Industria chimica
pulberi:-carbune
-ciment
-var
gaze:-oxizi de carbopn
-oxizi de azot
-oxizi de sulf
Activitati gospodaresti
-arderi icomplete
-arderi complete
-oxizi de carbon
-pulbere de carbon
2.Independent de vointa omului:
Catastrofe naturale
-emanatii vulcanice
-meteoriti
-comete
Descompuneri ale:
-resturilor vegetale
-resturilor animale

Din cauza intenselor activitati economice in unele regiuni ale Globului aerul isi micsoreaza procentul de oxigen pe de o parte,iar pe de alta parte se incarca cu substante daunatoare vietii.Acest fenoen este cunoscut sub numele de POLUAREA AERULUI si consta in inpurificarea atmosferei.

Podusele evacuate pe cosurile fabricilor si caselor pe tevile de espament ale automobilelor ameninta permanent sanatatea oamenilor si impiedica dezvoltarea normala a vegetatiei.Totodata aerul este poluat si de polenul florilor,a masinilor care produc mult fum din tobe,fabricile si uzinele.Pentru determinare gradului de poluare a aerului se folosesc aparate speciale.
Polenul plantelor si al floriilor care provoaca alergii
Ceata care actioneaza asupra naturii
Eruptiile vulcanice care activeaza produsii gazosi ,lichizi si solizi,si astfel schimba local relieful zonei in care se manifesta .
Cenusa vulcanica , praful vulcanic impreuna cu vapori de apa influnteaza fenomenul „efect de sera”
Incendiile naturale sunt o sursa formata din fum si cenusa , si se produc atunci cand umiditatea climatului scade critic, fenomen intalnit mai ales in zona tropicala
Furtunile de praf se produc in zonele de stepa mai ales in perioadele lipsite de precipitatii cand se pierd partile aeriene a vegetatiei astfel ele ramand expuse actiunii de eroziune a vanturilor specifice continentului African .
Ape termale
Surse artificiale
Indrustria la momentul actual este principalul poluant la scara mondiala ,deoarece procesele de productie in uzine elibereaza substante toxice .
Transporturile sunt o sursa importanta de poluare deoarece autovehiculele functioneaza pe baza unor motoare cu combustie producand anumite gaze de esapament .
Majoritatea bolilor din organism sunt din cauza poluarii .

73.jpg
1. Bolile infectioase:
Boli microbiene – febra tifoida
- holera
Boli virotice -polimielita
- hepatita epidermica
Boli parazitare – dizenteria
- giadiaza
2. Bolile neinfectioase :
Intoxicatie cu plumb
Intoxicatie cu mercur
Intoxicatie cu zinc
Intoxicatie cu cadminiu
Intoxicatie cu azotati si fosfati
Intoxicatie cu pesticide
Poluarea aerului

Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C. Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.
Gauri in stratul de ozon:
Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece in zilele noastre ...
Alte referate despre: poluarea aerului, poluarea aerului referat, referat poluarea aerului
Poluarea aerului - cauze si efecte

In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.Poluarea aerului se produce prin:

Poluarea aerului

Poluarea aerului.Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constitue unul dintre factorii esentiali ai existentei vietii pe pamant. Dintre componenţii aerului, oxigenul este indispensabil respiratiei vegetale şi animale, fenomenul de oxidare reprezenta principala sursa de energie in procesele vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine in asimilaţia clorofiliană, iar azotul atmosferic reprezintă una din verigile circuitului azotului in natură.

Poluarea aerului atmosferic

Terra, “Planeta Albastra”, atat de interesanta si de misterioasa, unicul suport al vietii, se gaseste intr-un moment critic al existentei sale.Activitatile umane, din ce in ce mai intense si mai complexe, exercita o presiune accentuata, fara precedent in trecutul planetei noastre, asupra tuturor invelisurilor terestre: atmosfera(invelisul gazos), hidrosfera(invelisul lichid), litosfera(rocile si invelisul terestru), biosfera(plantele, animalele si omul).


Poluarea prin produse gazoase

In prezenţa luminii solare oxizii de nitrogen şi compuşii organici volatili reacţionează în atmosferă producând smog fotochimic. Smogul conţine ozon, o formă a oxigenului alcătuită din molecule de trei atomi de oxigen, spre deosebire de forma normală de doi atomi. Ozonul din atmosfera inferioară este otravă – distruge vegetaţia, omoară copacii, irită ţesuturile plămânilor şi deteriorează cauciucul. Oamenii de ştiinţă măsoară cantitatea de ozon din smog pentru a determina cât de dăunător este acesta. Când nivelul ozonului este mare, alţi poluanţi precum monoxidul de carbon sunt de asemenea prezenti în cantităţi mari.

Poluarea atmosferica

In ozon s-a produs o gaura de dimensiunea Statelor Unite si adanca precum Everestul. CFC sunt acum interzisi dar cei deja existenti vor ramane in atmosfera timp de zeci de ani. CFC erau utilizati mai demult, in spray-urile cu aerosoli, in spuna de plastic folosita la impachetarea alimentelor, ca agent frigorific, in frigidere si ca sistemele de aer conditionat ale masinilor. Ozonul filtreaza marea majoritate a ultravioletelor care pot cauza arsuri solare, cancer de piele si impiedica cresterea culturilor.

Poluarea mediului

Principalele resurse de energie sunt reprezentate de cărbune, petrolul şi derivaţii săi şi gazele naturale. Atât cărbunele cât şi petrolul elimină la ardere cantităţi apreciabile de produşi poluanţi, cantitatea acestora depinzând de calitatea procesului de ardere şi de calitatea combustibilului. Teoretic la un combustibil de puritate perfectă şi la o ardere completă ar rezulta numai bioxid de carbon şi apă şi eventual urme de oxizi de azot prin reacţie cu azotul atmosferic. Însă nici una din cele două condiţii nu se realizează practic astfel că împreună cu cele trei componente menţionate rezultă şi un amestec de suspensii şi gaze în concentraţie foarte diferită, care intră în compoziţia fumului şi a gazelor de eşapament.

Poluarea aerului, apei si a solului

De la aparitia sa,omul a influentat mediul si a implicat ecosistemele, in scopul indeplinirii necesitatilor sale. O data cu cresterea populatiei, multe ecosisteme naturale s-au transformat in ecosisteme ale asezarilor umane, cu urmatoarele consecinte:
-distrugerea sau afectartea biocenozelor naturale;
-modificarea calitatii aerului,apei,solului prin diferite deseuri de origine menajera,industriala si agricola (gunoaie, detergenti, pesticide, deseuri radioactive, reziduuri industriale etc.);
-introducerea de specii noi de plante si animale etc.

Poluarea aerului

In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

Poluarea aerului prin produse gazoase

Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa ce la sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.
Poluarea aerului prin produse gazoase.Efectul de sera

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata Pamantului. Fara aceasta, pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele.Insa atunci ...

Poluarea aerului

Poluarea aerului De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile.

Poluarea aerului

Exista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata de lasate. Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase , cand doi din cinci locuitori ai globului traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputul secolului.

Poluarea aerului prin produse gazoase ale arderii

DIOXIDUL DE SULF.Carbuni, petrolul si gazele naturale contin si compusi ai sulfului.Prin aredera acestora se formeaza dioxid de sulf.Acest gaz ataca plamanii, producand astm.Prin dizolvarea dioxidului de sulf in apa de ploaie,se formeaza ploile acide,care afecteaza constructiile, plantele si omoara pestii si alte organisme active.

Poluarea aerului

Aerul pe care il inspiram, este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe Pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale soarelui.

SOLUL
9._Poluarea_solului_si_eroziunea,_consecinte.jpg
Poluarea solului
Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane.
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.

Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica.
Ce poti face tu?
Arunca doar in spatiile special amenajate deseuri precum: sticle, sticle de plastic, cutii de aluminiu! Ele pot fi RECICLATE!
Afla adresa celui mai apropiat centru de colectare a deseurilor de hartie! Organizeaza impreuna cu clasa o campanie de colectare a hartiei!
Poti dona bibliotecii clasei, bibliotecii scolii sau altor copii cartile si revistele care nu-ti mai folosesc, dar care sunt in buna conditie. Astfel poti deveni un bun cetatean!

Cum protejam solul?
Masuri de prevenire si combatere a poluari solului:
colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil colectarea selectiva, pe tipuri de deseuri;
indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor colectate, reciclarea, valorificarea sau eliminarea controlata;
folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si silvicultura;
supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (de tipul forajelor
pentru petrol);
colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea si valorificarea deseurilor, sau, cand acestea nu mai sunt posibile, eliminarea lor prin depozitarea in rampe ecologice, aplicandu-se principiul celor 3R: recuperare, refolosire, reciclare.

60458241.jpg


  1. Poluarea
Poluarea reprezinta contaminarea cu substante toxice a mediului natural, ce afecteaza sanatatea vietuitoarelor si naturii, precum si ecosistemele (organismele vii si imprejurimile). Desi unele cauze ale poluarii sunt naturale, majoritatea sunt cauzate de om.

Biodegradarea
Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante, prin fenomene chimice.
Materiale poluante
Sunt 2 categorii de materiale poluante . Poluanti biodegradabili, care se descompun rapid si natural. Devin o problema cand sunt introdusi in mediu dupa ce s-au descompus. Poluanti nondegradabili sunt materiale care nu se descompun s-au se descompun incet in mediul natural. Cand contaminatia apare, este greu sau imposibil sa se mai inlature aceste materiale.
Compusii nondegradabili ca DDT-uri (un tip de otrava), dioxizi sau materiale radioactive pot ajunge la nivele periculoase de acumulare daca sunt introduse in piramida trofica . De exemplu, daca moleculele unei substante toxice ajung in apa, ele vor afecta plantele. Un peste mic care va manca aceste plante va acumula o si acele molecule intr-o concentratie mai mare. Daca un alt peste mai mare mananca pestele mic, va acumula moleculele intr-o concentratie si mai mare, care poate ameninta viata. Procesul de acumulare a acestor molecule se numeste bioacumulare.

1.Impactele poluarii
Deoarece oamenii sunt in varful piramidei trofice, ei sunt vulnerabili poluantilor nondegradabili. Acest lucru a fost ilustrat in anii 1950 si 1960, cand locuitorii orasului Minamata Bay, Japonia, au inceput sa aibe boli nervoase si paralizii, incepand o epidemie misterioasa. Mai tarziu, autoritatile locale au descoperit ca o industrie locala deversa mercur. Acest element foarte toxic acumulat in organismul pestilor din apele locale era, in cele din urma, acumulat si in corpul oamenilor care au consumau pestele.
Poluarea are, de asemenea, efecte dramatice asupra resurselor naturale. Ecosisteme ca padurile, coralii sau raurilor aduc un serviciu important mediului natural. Ele imbunatatesc calitatea apei si a aerului, asigura habitatul animalelor si ne ajuta cu medicamente si hrana. Oricare din functiile acestor ecosisteme pot fi afectate de poluare.
Un alt efect al poluarii este pretul enorm platit pentru reducerea acesteia. Costurile pentru contrarea poluarii in S.U.A. din 1993 au fost de 109 miliarde de dolari, dintre care 104,4 pentru reducerea poluarii, 1,7 pentru reglarea si 1,9 pentru studii si dezvoltare.
In afara efectelor ei in economie si sanatate, poluarea are si implicari sociale. Un studiu a sugerat ca populatia cu venituri micisi minoritatile nu beneficiaza de aceeasi protectie impotriva contaminarii ca populatia cu venituri mari. Incineratoarele sau deseurile sunt plasate in cartierele sarace. Astfel, acei oameni sunt expusi unui risc mai mare de contaminare.
III. Tipuri de poluare
  1. Poluarea aerului
Contaminarea de catre om a atmosferei pamantului poate avea multe forme si a inceput de cand oamenii au folosit pentru prima oara focul in agricultura, incalzire si gatit. In timpul Revolutiei Industriale din secolele al 18-lea si al 19-lea, poluarea aerului a devenit o problema.
Poluarea urbana a aerului este cunoscuta ca fum. De cele mai multe ori, fumul este format din monoxid de carbon, acid sulfuric, substante organice rezultate din ardere incompleta si din arderea mai multor combustibili. Cand fumul se amesteca cu aerul, dupa un timp, acidul sulfuric se condenseaza, rezultand o “ploaie acida”.
Un alt tip de fum, fum fotochimic, incepuse sa reduca calitatea aerului in orase ca Los Angles in 1930. Acest fum este format din arderile de benzina de la masini si de arderea incompleta a combustibililor din motoarele avioanelor, rezultand oxizi de azot si carbohidrati, din nearderea combustibililor. Lumina soarelui face ca oxizii de azot si carbohidratii sa se combine si sa transforme oxigenul intr-un agent chimic ce ataca cauciucul, afecteaza plantele si irita plamanii.
Una dintre cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este incalzirea globala. Din cauza acumularii de dioxid de carbon si alte gaze, cunoscute ca gaze de sera, caldura planetei nu mai este eliberata prin atmosfer, insa trecand radiatiile venite de la soare. Din cauza efectului de sera, este de asteptat ca temperatura medie globala sa creasca cu 1o pana la 3,5o C pana in anul 2100.
  1. Poluarea apei
Cererea de apa potabila creste incontinuu datorita cresterii populatiei. Cantitatea de apa potabila provenita de la rauri, mari si lacuri a crescut din 1940 in 1990 de patru ori.
Apa rezultata din activitatile agriculturale amestecata cu ingrasaminte chimice ca fosfati si nitrati ajunge in lacuri si rauri. Acestea combinate cu fosfati si nitrati favorizeaza cresterea excesiva a algelor, impiedicand trecerea oxigenului, rezultand moarte pestilor si a celelaltor vietuitoare. Acest proces este numit eutroficatie.
Eroziunea contribuie si ea la poluarea apei. Daca apa ajunge sa erodeze unele spatii create de om pentru constructie si acumuleaza substante toxice, vegetatia si animalele astfel murind.
C Poluarea solului
Solul este un amestec de minerale, plante si resturi animale, printr-un proces care poate dura chiar mii de ani. Este necesar plantelor si esential tuturor activitatilor agriculturale. Poluarea solului este cauzata de un amestec de compusi chimici toxici, saruri, patogeni sau materiale radioactive ce afecteaza viata animalelor si plantelor.
Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide sau fungicide intervine cu procesele naturale care au loc in sol si poate distruge organisme folositoare ca unele bacterii sau unele microorganisme.
Irigatiile necorespunzatoare se practica mai ales in zonele cu precipitatii reduse. Astfel, se pot acumula mari depozite de sare, ce poate duce la alunecari de teren. In anul 2000 i.Hr., orasele antice sumeriene din valea Tigru-Eufrat din Mesopotamia depindeau de agricultura. In anul 1500 i.Hr. s-au intamplat mari alunecari de teren din cauza acumularii de sare rezulatate din irigatiile improprii. Astfel se intampla si azi in Valea Indus, din Pakistan, Valea Nilului, din Egipt, si Valea Imperiala, din California.
1.Controlarea poluarii
Din cauza tragediilor nenumarate provocate de poluare s-au format mai multe organizatii pentru combaterea poluarii.
Oamenii nonguvernamentali au format la nivel local, national sau international organizatii care ofera informatii si suport celorlalti oameni nonguvernamentali in legatura cu poluarea si prevenirea acesteia.
Greenpeace International, ECO sunt organizatii internationale ce atrag atentia spre acele industrii ce contamineaza aerul, apa si solul. Friends of the Earth International este o federatie internationala ce lupta cu poluarea.
Datorita acestor organizatii, in secolul XX au fost adoptate mai multe acte cu referire la reducerea poluarii aerului, apei si a solului, si au fost organizate actiuni care ajutau la aceasta.(stoian-diana7B)
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.

Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):

  • Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.

  • Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.

Principalele forme de poluare sunt:
  • Poluarea aerului– se refera la introducerea substantelor chimice si particulelor in atmosfera. Substantele uzuale variaza de la monoxid de carbon pana la oxizi de nitrogen si sunt produse in urma proceselor industriale si a consumului de carburant de catre automobile. external image images?q=tbn:ANd9GcQYAwX-pobgj9ux8uc6rvJ3nH3R1UBj0tmQtFz0FcqhvO439hIm5A
  • Poluarea apei– se refera la deversarea in apele curgatoare sau balti de substante contaminante, cel mai adesea rezultate in urma unor procese industriale external image poluare11.jpg
    .
  • Poluarea solului– principalele substante care polueaza solul sunt hidrocarburile, metalele grele, ierbicide, pesticide.
  • Contaminarea radioactiva– rezultata in urma testelor nucleare, accidentelor nucleare sau pur si simplu rezultata in urma exploatarii centralelor nucleare. Este cea mai “moderna” forma de poluare, aparuta in secolul XX.
  • Poluarea fonica– apare indeosebi in zonele urbane aglomerate sau in aproprierea aeroporturilor, soselelor si zonelor industriale
  • Poluarea cu lumina– apare tot in zonele urbane aglomerate
  • Poluarea vizuala– este o forma mai putin nociva, dar care are un impact vizual semnificativ. In aceasta categorie intra banerele outdoor, panourile publicitare, cablurile aeriene etc
  • Poluarea termala– este schimbarea temperaturii apelor ca urmare a influentei umane precum folosirea apelor pentru racirea instalatiilor industriale.


    EFECTELE POLUARII


Am tot vorbit despre poluare, cauzele ei si accidente grave care s-au produl de-a lungul timpului, dar este bine sa constientizam si efectele pe care poluarea le are asupra organismului.
  • Poluarea aerului are un impact negativ asupra sanatatii organismului, cu simptome minore gen tuse, lacrimarea ochilor ajungand la probleme de respiratie si chiar moarte. In plus smog-ul reduce vizibilitatea, iar emisiile de chimicale in aer pot provoca ploi acidecare distrug vegetatia, fauna si pot otravi sursele de apa potabila.
  • Efectele poluarii apelor depind de substantele chimice deversate sau de micro orgnismele din apa, dar de obicei au ca finalitate distrugerea ecosistemelor zonale,moartea pasarilor si pestilor. In cazurile grave oamenii sunt afectati, daca consuma fara cunostinta de cauza apa din surse poluate sau daca mananca pesti proveniti din zone contaminate. In plus scaldatul in apele contaminate poate provoca boli ale epidermei.
  • Poluarea pamantului nu afecteaza direct sanatatea organismului, dar prin consumul de legume si fructe cultivate in zone poluate ne putem imbolnavi, gravitatea depinzand de concentratia si tipul poluantului, asa cum se regaseste in plante.

Pentru a intelege poluarea si efectele ei nocive asupra planetei si sanatatii locuitorilor sai este foarte bine sa ne uitam inapoi, la accidentele care au cauzat dezastre ecologice, ce au dat peste cap ecosistemele zonelor unde s-au produs. Mai jos am intocmit o lista cu cele mai “memorabile” dezastre ecologice care au poluat mediul inconjurator.
  • Explozia reactorului nuclear de la Chernobyl
  • Cel mai mare dezastru ecologic nuclear (fara a socoti bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki) a avut loc in 1986, cand reactorul 4 al centralei nucleare de la Chernobyl, Ucraina, a explodat. Incidentul a fost tinut secret timp de doua zile, dupa care au inceput evacuarile a 135.000 de persoane pe o raza de 30 km in jurul reactorului. Nu se stie exact numarul de persoane afectate de norul radioactiv rezultat in urma exploziei, dar se speculeaza ca peste 8000 de persoane din echipa initiala de 800.000 de oameni care au lucrat la curatirea zonei au murit, ca apoi numarul sa creasca la la cifre neoficiale de peste 400.000 de victime. La acest numar se adauga si persoanele care au suferit afectiuni de pe urma contactului cu particulele radioactive.
  • Norul de gaz otravitor de la Bhopal
  • Cel mai mare dezastru industrial a avut loc in 1984 in Bhopal, India, unde la o fabrica de pesticide a avut loc o scurgere de gaz otravitor care a infestat o zona de aproximativ 30 mile patrate. 4000 de persoane au murit instantaneu si a imbolnativ alte 500.000, ce au cauzat in anul urmator incidentului alte 15.000 de victime.
  • Deversari de petrol
Deversari pentru ca au fost mai multe evenimente nefericite secolul trecut printre care merita mentionate: Amoco Cadiz – 1978, Brittany, Franta, circa 230.000 de tone au ajuns in Canalul Manecii, Exxon Valdez, 1989, Alaska, o arie de 132.000 metri patrati a fost afectata de petrolul scurs din petrolierul Exxon Valdez (in mod ironic operatiunea de curatare a afectat mai mult mediu inconjurator decat deversarea propriu-zisa) si Razboiul din Golf, 1991, trupele irakiene au dat foc la 650 de sonde petroliere si au deversat petrol in largul marii.
POLUAREA LUMINOASA reprezintă lumina artificială îndreptată acolo unde nu este nevoie de ea şi unde nu este dorită. Printre sursele de poluare luminoasă se numără: becurile de pe stradă atunci când bat în geamurile blocurilor şi spre cer în loc să lumineze străzile şi trotuarele; reclamele luminoase care ne deranjează somnul sau ne deranjează când suntem la volan; parcările hypermarketurilor care rămân iluminate pe toată durata nopţii când zona este închisă oricum; clădirile de birouri ale căror becuri stau aprinse noaptea deşi nu lucrează nimeni în ele etc.
Poluarea luminoasă înseamnă:
Costuri energetice imense şi inutile Probleme de sănătate la nivelul populaţiei Distrugerea ecosistemelor ce sunt bazate pe alternanţa noapte-zi Probleme legate de securitate Reducerea activităţii observatoarelor astronomice, precum şi a astronomilor amatory



Poluarea solului
Solul poate fi poluat :
- direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
- indirect, prin depunerea agenţilor poluanti ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti poluanţi “spălaţi” din atmosfera contaminată, transportul agenţilor poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

În ceea ce priveşte poluarea prin intermediul agenţilor poluanţi din atmosferă, se observă anumite particularităţi. Spre exemplu, ca regulă generală, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălţimea coşurilor de evacuare a gazelor contaminate creşte, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafaţă.


Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor.Acestea spală în general atmosfera de agenţii poluanţi şi îi depun pe sol, dar în acelaşi timp spală şi solul, ajutând la vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari. Trebuie totuşi amintit că ploile favorizează şi contaminarea în adâncime a solului.
Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi de vegetaţia care îl acoperă, precum şi de natura însaşi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei pesticidelor şi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic şi de protejare a mediului cere ca atât ingrăşămintele cât şi pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se descompune în timp, datorită oxidării în aer sau acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.
În tabelul următor sunt prezentate unele date în legătură cu persistenţa în sol a unor insecticide comune.
||

Insecticidul
Timpul pt. Dispariţia a 50% din doza admin. solului
Timpul pt a se ajunge la concentraţia de 0,1 ppm
Aldrin
2 luni

Carbaryil
1 lună

Phorate
1 lună

Azinphosmetil
20 zile

Parathion
20 zile
90 zile
Metilparation

30 zile
Malation

8 zile

Întrucât deplasarea pesticidelor şi a îngrăşamintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au încercat metode pentru mărirea persistenţei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistenţa heptaclorului în sol a fost mărită:
- cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral
- cu 52% prin adaus de răşină de Piccopale ;
- cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ;
- cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.
- Cu 21% prin adaus de fracţiuni grele aromatice din petrol.
Experienţa a arătat că persistenţa pesticidelor mai depinde şi de natura solului : ea este mai mică în solurile cu conţinut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) decât în substanţe organice.



(IONICESCU MARIAN 7-B)



Cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietii omenesti se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti.Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei subterane.





Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea indeplineste in organism multiple functii, fara apa toate reactiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apa sau consumul de apa poluata are multiple consecinte negative asupra omului si sanatatii sale.





Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii. (Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972)





Din cuprinsul definitiei se poate constata clar ca cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta activitatii mai ales social - economice a acestuia.





Privita istoric, poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungand astazi una dintre importantele preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si tehnicii, ale statelor si guvernelor, ale intregii populatii a pamantului. Aceasta, pentru ca primejdia reprezentata de poluare a crescut si creste neincetat, impunand masuri urgente pe plan national si international, in spiritul ideilor pentru combaterea poluarii.





Poluarea,printre alte clasificari, este clasificata in poluare naturala si poluare artificiala.Sursele naturale principale ale poluarii sunt eruptiile vulcanice, furtunile de praf, incendiile naturale ale padurilor si altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substante organice.





Eruptiile vulcanice care genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi exercitand influente negative asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de ramanere in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani.





Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului.Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele , care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor particule ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate.





Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum si cenusa, care se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului.





Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting:



- poluare industriala -20 - 25%



poluare casnica -50 - 60 %



poluare datorata mijloacelor de transport -20- 25 %





Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala





Procesele de productie industriala si productia de energie a industriei, sunt principalele surse ale poluarii atmosferice dar la acestea putem adauga orice arderi din care rezulta substante poluante. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sanatatii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum si ploi acide ce distrug padurile.





Praful, cenusa si fumul au o proportie destul de mare in totalitatea poluantilor care exista in atmosfera.Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi. O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips etc.)Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce in ce mai mare printre poluantii devastatori.


Solomon Costin Ionut 7-A
Poluarea aerului
Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul Revoluției Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon și compuși organici din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul reacționeaza cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de picături, întețind ceața. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot și eliberează hidrocarburi din combustibilii "nearși". Razele solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se combine și să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește plante și irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanțe care se condensează și formează o ceață vizibilă și pătrunzătoare.

Majoritatea poluanților sunt eventual "spălați" de către ploaie, zăpadă sau ceață dar după ce au parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acidă cade peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viață. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și estul Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze și sănătatea umană și obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade din Roma, Atena si Londra.

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării.

Poluarea aerului poate să afecteze regiunea superioară a atmosferei numită stratosferă. Producția excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarbonații (CFC) (compuși folosiți până acum în frigidere, aparate de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui a afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele nordice și sudice ale planetei.

Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluării aerului, majoritatea în Asia.[1]
Poluarea apelor

Cererea de apă potabilă este în creștere continuă cât timp populația globului crește. Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare și alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru irigație, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosită pentru alte utilități; industria și mineritul au folosit 7% și restul a fost folosită pentru animalele domestice și în scopuri comerciale.

Apa menajeră, apa industrială și produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. În Statele Unite, 37% din lacuri și estuare și 36% din râuri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau înotului în cea mai mare parte a anului. În țările în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajeră este aruncată în râuri și golfuri, creând un risc major pentru sănătatea umană.

Îngrășămintele chimice cum ar fi fosfații și nitrații folosiți în agricultură sunt vărsate în lacuri și râuri. Acestea se combină cu fosfații și nitrații din apa menajeră și măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere și care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peștilor și a altor forme de viață acvatice. La sfârșitul anilor '90 în apele dintre Golful Delaware și Golful Mexic au murit mii de pești din cauza dezvoltării unei forme toxice de alge numită Pfisteria piscicida. Se crede că motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost saturarea cu apă a terenului agricol, excesul de apă ajungând în răuri și apoi în mare, fosfații și nitrații ajutând dezvoltarea algelor. Inundațiile duc pesticidele toxice și deșeurile urbane și industriale în lacuri și râuri.

Eroziunea contribuie și ea la poluarea apelor. Pământul și nămolul duse de apă de pe dealurile defrișate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcție pot să blocheze cursul apelor și să omoare vegetația acvatică. Chiar și cantități mici de nămol pot să elimine unele specii de pești. De exemplu, când defrișările îndepărtează învelișul de plante al versanților dealurilor, ploaia poate să ducă pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii își depun icrele.

Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă esențială de proteine, mai ales pentru oamenii din țările în curs de dezvoltare. Totuși, poluarea din golfuri și estuare amenință rezervele de pește care și asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. În 1989, 260.000 barili de petrol s-au vărsat din petrolierul Exxon Valdez în Strâmtoarea "Prince William" din Alaska, un vechi și bogat loc de pescuit. În 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere în apele și în jurul apelor Statelor Unite, vărsându-se 4,4 miliarde de litri de petrol.
Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale și animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creșterea majorității plantelor și esențial pentru toată producția agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viața plantelor și animalelor.

Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații.

Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului și Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăția recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinității ridicate a solului. Aceeași problemă există azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt și Valea Imperială din California.
Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
Stan Marian Alin 7A

Poloarea Aerului

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.

Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite, in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzirea globala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

Efectul de sera:

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului. Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii, animalele si plantele ar muri.

Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald. Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua, si dupa toate asteptarile, pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.

Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Gauri in stratul de ozon:

Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.

Ploi acide:

Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot, ambele rezultate ale poluarii industriale, se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide. Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta, omorand si cele mai mici organisme. Dupa estimarea oamenilor de stiinta pana in anul 2001 vor fi doar in Statele Unite si in Canda 50.000 lacuri moarte biologic.

Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului.
Din cauza incalzirii globale, va creste nivelul marilor, regiunile situate mai jos fiind inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii, aparitia unor boli grave si moartea. Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor: regiuni intregi pot fi secate complet, ducand la foamete si la pierderea multor vieti omenesti.

In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani, fiecare al saptelea a suferit de astm. Inflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare.

Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului, dar un lucru este sigur: poluarea agraveaza simptomele. Principalii vinovati sunt gazele de esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor.

Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele, medicatia preventiva, este eficienta, dar cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni, care a luat proportii ingrijoratoare.

In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele ?verzi?. In intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta.

In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale. Populatia contribuie la aceste campanii, prin faptul ca nu mai cumpara produse fabricate din lemn tropical, reducand oarecum cererea pentru acesta. Sunt tari care ajuta la restabilirea echilibrului; prin plantarea de arbori tineri.

Un lucru e sigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat. Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante.

Atmosfera este insa un pericol, ca urmare este in pericol intregul mediu de viata. Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.

Sursa: http://www.calificativ.ro/POLUAREA__AERULUI-a8613.html SMILEY